Month: mai 2015
Butonii lui GW, primele promoţionale apărute vreodată

Butonii lui George Washington au tot umblat din mână în mână şi s-au tot licitat de-a lungul timpului. Iar dacă ne gândim în ce perioadă a trăit primul preşedinte al Americii, „de-a lungul timpului” înseamnă ceva. În 2009, în cadrul licitaţiei American Furniture & Decorative Arts, un exemplar s-a vândut cu $4740. Cel de mai jos.

Sursa foto: Skinner

Sursa foto: Skinner

Butonii GW cu scop inaugural au fost creaţi în 1789. Cel din imagine reprezintă unul dintre cei mai licitaţi butoni. Şi adevărul e că preţul de licitaţie al acestora a variat de la exemplar la exemplar. Un alt buton, din aceeaşi categorie, se estimase la $800 – $1200 în 2012, dar s-a vândut până la urmă cu $4.200 şi nu acestea au fost preţurile bombă. Alţi doi butoni au fost vânduţi cu $19.000, respectiv $22.000. În marea lor majoritate, participanţii şi doritorii acestor obiecte promo au fost istorici dedicaţi numismaticii sau pasionaţi de monede, medalii vechi etc. Căci cine altcineva ar fi dus licitaţia la cote de atâtea mii de dolari pe exemplar?

Cea mai mare colecţie

Cea mai mare colecţie de butoni comemorativi este colecţia lui J. Harold Cobb. Cobb a adunat la un moment dat 60 dintre cele mai elegante exemplare, aceasta cu toate că obişnuia să le schimbe foarte des. Deşi nu a fost singurul colecţionar de aceste promoţionale rare, motivele pentru care e mai popular decât alţii ţin de pasiunea şi de eforturile sale de a îngriji colecţia. Plus că, după cum am menţionat, i se şi atribuie cea mai mare colecţie de butoni promoţionali GW, iar acest fapt cântăreşte destul de mult mult în lumea celor pasionaţi de obiecte ale trecutului. Totuşi, pentru că numărul butonilor păstraţi în circulaţie se estimează astăzi la 1350, este mai mult decât posibil ca un alt colecţionar să-i fi luat deja locul.

Primele obiecte de promovare

Am spus că butonii GW sunt consideraţi primele obiecte de promovare apărute vreodată. Iar dacă veţi cerceta istoria produselor promoţionale, se va şi verifica informaţia. La origine, aceşti butoni au fost manufacturaţi cu scopul precis de a promova campania electorală a lui George Washington. Iar în cadrul licitaţiilor, cei mai căutaţi butoni au fost aceia cu cele mai pregnante referinţe: care aveau gravat numele preşedintelui, iniţialele acestuia sau imaginea sa.

Pentru că a fost o campanie reuşită şi pentru că butonii promoţionali contribuiseră la succesul acesteia, noi obiecte promoţionale au fost introduse curând după aceea. Almanahuri, calendare, rigle şi diverse accesorii din lemn au fost utilizate în scop promoţional. Poate că foarte multe nu s-au schimbat de atunci, cel puţin în acest domeniu. La urma urmei, calendarele se numără şi astăzi printre cele mai populare obiecte promoţionale.

PPAI

Există o organizaţie, Promotional Products Association International (PPAI), care activează în această industrie a produselor promoţionale de peste 100 de ani. La o asemenea vechime, s-ar putea spune că organizaţia e una cu tradiţie, solidă şi bine ancorată în domeniu. Şi nu ar fi o constatare eronată. Dacă au putut supravieţui Marii Depresiuni, atât industria cât şi asociaţia, pesemne că vor rezista testului timpului şi de acum încolo.

Expoziţia PPAI, 2015. Sursă foto: PPAI

Expoziţia PPAI, 2015. Sursă foto: PPAI

PPAI a fost iniţial întemeiată cu numele de Advertising Manufacturers Association în 1904. Denumirea venea ca urmare a factului că membrii fondatori, doisprezece la număr, proveneau din sectorul producţiei de obiecte promoţionale şi reprezentau firmele producătoare.

În mai puţin de doi ani, asociaţia s-a mărit cu patruzeci şi patru de membri plus un membru de onoare, pe numele său, Henry S. Bunting. Istoric şi autor, Bunting a scris mai multe cărţi în care trata subiectul promovării pe piaţă şi o carte dedicată impactului produselor promoţionale în raport cu dezvoltarea întreprinderilor. Întreaga sa muncă şi implicare a contribuit la recunoaşterea acestei industrii, iar în 1912, Federaţia de Publicitate a Americii (Advertising Federation of America – AFA) a desemnat în mod legitim promoţionalele ca strategie de promovare.

PPAI devenise o influenţă notorie în sfera promoţionalelor, în 1928, numărând peste o sută treizeci şi doi de membri activi. În tot acest timp, asociaţia se dedicase ideilor inovative în domeniu, tratase subiecte precum pierderi în afaceri, pierderi financiare, preţuri pe piaţă şi lucrase la standardizarea termenilor şi practicilor comerciale. Per total, a avut o contribuţie însemnată pentru ce avea să devină mai târziu o industrie în floare.

Conform PPAI, cifra de vânzări în 1947 ajunsese la $124 milioane, o cifră mai mult decât satisfăcătoare la vremea aceea. Iar pentru că lucrurile meargeau într-o direcţie tot mai bună, asociaţia a început să organizeze seminarii cu scopul de a asista şi de a educa întreprinderile pe piaţă. Astăzi, continuă o muncă asemănătoare, organizând varii evenimente, cursuri etc. şi furnizând participanţilor certificări relevante.

Sursă foto: PPAI

Sursă foto: PPAI

În Las Vegas, în fiecare an, are loc expoziţia comercială PPAI. Evenimentul adună laolaltă sute de oameni, jucători de pe piaţa promoţionalelor şi reprezentanţi ai diferitelor afaceri. Sunt prezenţi acolo oameni din domeniul educaţiei, din sfera financiară, non-profit, din imobiliare, comerţ şi multe alte sectoare. Anul acesta, unul dintre punctele importante care s-au avut în vedere, în cadrul PPAI Expo, a fost siguranţa produselor. Rămâne de văzut ce va urma.

Înainte de marketing. Poveşti de succes în lumea antreprenoriatului (II)

Continuăm seria poveştilor de succes din lumea antreprenoriatului cu un brand care, atât de mare a devenit, încât, în America, oamenii spun că există o locaţie la fiecare colţ de stradă. Aşa e, despre Starbucks vorbim. Cât despre locaţii, tot ce se poate.

Despre Starbucks mai puţini ştiu însă cum a început povestea şi, mai interesant, cine a început-o.

Sursă foto: AnimalNewYork

Sursă foto: AnimalNewYork

Jerry Baldwin, Zev Siegel şi Gordon Bowker au fost inspiraţi de Peet’s Coffee and Tea, la acea vreme, o afacere asemănătoare cu ce avea să devină mai târziu Starbucks, să-şi deschidă propriul magazin în Seattle, în 1971. Jerry şi Ziev erau amândoi profesori; unul, de engleză, celălalt, de istorie. Gordon avea o profesie încă şi mai încercată din punct de vedere al câştigurilor financiare. Era scriitor.

Cei trei şi-au adunat economiile, s-au împrumutat de unde au putut şi au pornit afacerea comercializând boabe de cafea. 9 ani mai târziu, cu Starbucks în plină ascensiune, Zev Siegel a părăsit compania. Din 1982, când Howard Schultz (care a rămas CEO până în ziua de astăzi) a intrat în scenă, Starbucks începe să preia treptat-treptat înfăţisarea după care recunoaştem compania astăzi.

În 2013, brandul număra peste 19.000 de locaţii amplasate în peste 60 de ţări din toate părţile lumii. Câştigurile companiei – de ordinul miliardelor.

Mai mare decât McDonald’s, Subway

Pentru a-şi putea plăti studiile la medicină, prietenii i-au sugerat lui Fred DeLuca să deschidă un mic magazin de sandvişuri. Ceea ce a şi făcut în 1965, pornind la drum cu un împrumut de $1000 de la prietenul care avea să-i devină ulterior şi partener de afaceri.

Pentru Subway, proprietarii au avut de la început un ţel bine stabilit. Afacerea trebuia să se extindă la 32 de locaţii în primii 10 ani de existenţă. N-a fost să fie, aşa că Fred DeLuca şi Peter Buck şi-au regândit opţiunile şi au trecut la modele mai practice de business pentru a-şi atinge scopul iniţial.

Succesul a urmat, iar astăzi, Subway deţine peste 37.000 de locaţii în lume şi este cel mai mare lanţ de restaurante fast food. Mai mare chiar decât McDonalds-ul.